Well..a sosit timpul )
Ok..acest topic pare a fi putin cam banal..dar subiectele pot deveni interesante..Aici ne putem plange despre fratii mai mici,ne putem da sfaturi si asfel,ne putem cunoaste mai bine.
Eu nu am frati sau surori,sunt singura la parinti.Uneori e mai bine pentru ca nu trebuie sa imparti cu nimeni lucrurile sau atentia parintilor dar uneori mi-ar placea sa am un frate mai mic si de ce,nu mai mare.

Dap si eu am un frate..Un monstru in miniatura
Il cheama Mihai si are sapte ani.(sase ani diferenta)
Ce ma deranjeaza cel mai mult este ca parintii ii dau mereu dreptate.Doar pentru ca e mai mic nu inseamna ca poate sa ma loveasca fara sa ma razbun.Asa ca,de multe ori,cand invit pe cineva pe la mine- colegi,prieteni- trebuie sa se dea in spectacol.Cum?
Lovindu-ma,facand pe grozavul,facand tumbe(odata era sa-mi sparga oglinda)..
Nu il mai suport...Dar totusi,e fratele meu.Si il iubesc,in felul meu.

hmm...nu am frati, nici surori, dar mi-as dori mult sa am
ok, pot fi cateodata niste monstrii, dar cine nu si-ar dori un fratior sau o surioara?
eu cel putin, mi-as dori...iar voi, care aveti, nu stiti sa va bucurati si trebuie sa va plangeti!

P.S. Peace on earth!

[ohoo! sa nu mai vorbim ce mi-as dori eu *with my perv` mind * un frate mai mare!! mi-ar face lipeala cu toti tipii tari din oras!!]